Ce trebuie să fie adevărat, intern sau extern
Cunoștințe de specialitate, articolul 37 alineatul (5). Sarcinile articolului 39: informare, consiliere, supraveghere, consiliere pe DPIA, cooperare cu autoritatea, punct de contact. Independență, resurse, o linie către conducere, lipsa unui conflict de interese, articolul 38. Publicarea contactului și comunicarea către ANSPDCP, articolul 37 alineatul (7). Acestea nu se negociază la jumătate, doar pentru că „este un extern part-time” sau „este un coleg de la juridic, pe lângă alte dosare”.
WP243 rămâne ghidul de lectură pentru conflicte și pentru disponibilitate.
Când tinde să fie mai potrivit un intern, și când un extern
Intern: o organizație cu prelucrări continue, grele, care are nevoie de cineva în ședințe, pe coridoare, la alegerea unui sistem, cu timp alocat real, nu cu un titlu pe o fișă. Riscul este cumulul de roluri (un CISO care decide și se consiliază singur, un șef de HR care alege monitorizarea).
Extern: o organizație care nu are, intern, cunoștințele sau timpul, sau care vrea o privire din afară, cu un contract clar de disponibilitate, de confidențialitate, de incompatibilități, de înlocuire. Riscul este un DPO „pe hârtie”, care nu este chemat la prelucrări și nu poate fi contactat de persoane. Un grup poate avea un DPO comun, dacă prezența în fiecare entitate rămâne reală.
Sectorul public are, în Legea nr. 190/2018, articolul 10, și posibilitatea unui DPO partajat, în condițiile textului — de citit acolo, nu ca o scurtătură pentru orice primărie sau școală.
Cum alegi, practic, fără un slogan
Listează prelucrările grele, numărul de persoane vizate, numărul de sedii, dacă există deja un conflict evident intern, cât timp poți aloca, cum vor ajunge persoanele și autoritatea la un contact util. O fișă de post și o decizie de numire se adaptează la varianta aleasă. Costul este un criteriu, nu primul: un intern fără timp sau un extern fără acces ies mai scump la un control sau la o breșă.
Poți avea un coordonator intern și un DPO extern; rolurile se scriu, ca să nu existe doi „DPO” de fațadă.
Întrebări frecvente
Putem numi un extern doar ca să „bifezi” articolul 37?
Numirea este reală, sau nu merită. Autoritatea și persoanele trebuie să aibă un contact care funcționează, iar DPO trebuie implicat în prelucrări și în DPIA. Un contract fără muncă nu îndeplinește articolele 37–39.
Un intern poate avea și alte sarcini?
Da, dacă nu produc un conflict de interese și dacă îi rămâne timp. WP243 și articolul 38 cer o analiză, nu o interdicție absolută a oricărui cumul și nu o permisiune a oricărui cumul.
Un DPO extern poate deservi concurenți?
Confidențialitatea și conflictul se scriu în contract. Este posibil, cu ziduri și cu onestitate față de clienți, nu cu un portofoliu secret care se amestecă pe același dosar.
Ce se întâmplă la o înlocuire?
O nouă numire, o actualizare a contactului public și a comunicării către ANSPDCP, o predare de dosare, o revocare de acces. Nu lași o adresă moartă pe site.
Vrem un DPO extern, cu contract și cu formalitățile de notificare.
Atunci mergi la consultanța DPO. Pregătește un rezumat al prelucrărilor. Pagina de față rămâne comparația, nu oferta.
Surse oficiale și lectură de referință
- Regulamentul general privind protecția datelor — text oficial în română
- Legea nr. 190/2018 — măsuri de aplicare a RGPD în România
- Ghidul WP29 privind responsabilii cu protecția datelor, WP243 rev.01
- ANSPDCP — autoritatea națională de supraveghere
Prezentare informativă publicată de DPIA, prin GLOBUS FINTECH CAPITAL S.R.L. Concluziile pentru o organizație se stabilesc după analiza documentelor și a prelucrării efective. Domeniul, calendarul și costul colaborării se agreează înainte de începerea lucrului.